Cateva linkuri pentru filme care vorbesc de ecologie si vegetarieni:
http://www.youtube.com/watch?v=R2TWNpKfRCE "Devorand Pamantul" - un film de 20 si ceva de minute, facut in 1995 de catre Societatea Vegetarienilor din Marea Britanie. Prezinta f multe aspecte in timp foarte scurt, nu este prea agresiv, nu are imagini socante in cascada, reuseste sa fie chiar placut (cu vocea lui Paul McCartney e normal sa fie asa) si reuseste sa fie o buna pledoarie pentru vegetarianism.
http://video.google.com/videoplay?docid=1003875157308634534 "Earthlings"- mult prea socant pentru mine, desi realitatea prezentata in filmul asta mi-e cunoscuta nu fac fata unei doze unice de mai mult de o ora de imagini socante.
vineri, 4 iulie 2008
sâmbătă, 28 iunie 2008
vanata-testoasa
1 vanata mare
1 felie cascaval
sare
piper
ulei
Se taie vanata in jumatate pe lung. Se fac taieturi in miezul vinetei, suficient de adanci, insa avand grija sa nu se taie si coaja. (Asta da aspectul de carapace de testoasa.) Se taie cascavalul in cuburi foarte mici (aprox. 0,5 X 0,5 cm), astfel incat sa intre in taieturile facute in miezul vinetei. Se sareaza, pipereaza (eu folosesc in locul piperului simplu o combinatie de piper alb, piper negru, piper verde, piper roz -Schinus molle- si ienibahar) si se toarna putin ulei de masline deasupra. Se pune la copt 15-20 de min in cuptor la 180°. Eu am folosit vanata ca garnitura pentru seitanul (facut in casa) prajit.
soia cu legume
70-80 g soia lasata la inmuita pentru 8-10 ore
1-2 morcovi
o jumatate de vanata
condimente
sare
ulei de masline
Se curata morcovul si se taie in bucati subtiri. Vanata se curata de coaja si se taie in bucati de aceasi forma ca si morcovul. Intr-o tigaie se incinge uleiul si se pun morcovii la prajit. Dupa cateva minute se adauga si vanata. Legumele trebuie sa fie bine facute, dar sa ramana putin crocante. Se presara pieper si sare peste. Cand sunt aproape gata se iau de pe foc si se pun pe o farfuri. In uleiul ramas se pune un catel de usturoi si apoi boabele de soia zdrogite. Dupa cateva minute se adauga putina apa si cat mai multe condimente, astfel incat soia sa devina cat mai gustoasa (pentru mine soia nu are un gust prea placut, de fapt are un fel de non-gust, asa ca mi se pare important sa i se dea un gust, dar asta foarte probabil este doar parerea mea). Se lasa sa fiarba pana cand soia este gata, daca este necesar se adauga apa. Cand soia este gata se lasa tigaia fara capac pentru a se evapora toata apa si cand apa s-a evaporat se adauga legumele si se lasa pe foc inca 3-4 minute. Este o mancare cu un aport proteic important si in acelasi timp foarte gustos.
In locul boabelor de soia se poate folosi okara (partea solida care ramane de la prepararea tofului sau laptelui de soia in casa ). http://en.wikipedia.org/wiki/Okara_(food) http://www.condimenteweb.ro/index.php?module=glosar&litera=O
cum se prepara toful
Am gasit explicat cum se prepara toful in Formula As:
"Cum se prepara branza de soia?" (Raspuns pentru Tudor Marcu - Bucuresti, F. As nr. 618)300 g soia boabe uscate (se gasesc la Obor, pe platforma, costa 20.000 lei/kg), se spala in cateva ape si se pun la inmuiat 10-20 de ore, apoi se scurg din nou si se mai spala in doua ape. Se scurge, se adauga un litru de apa si se da cu totul prin masina de tocat, cu sita deasa. Terciul rezultat se pune intr-o oala de 5-6 litri, unde se mai adauga inca doi litri de apa si se pune pe foc mic, amestecand incontinuu cu o lingura de lemn. (Atentie, se umfla si da in foc!) De cand incepe sa fiarba, se mai tine pe foc 10 minute. Se strecoara totul printr-un tifon pus in doua, pe o strecuratoare curata. Partea groasa, numita Okara, se preseaza bine cu o lingura de lemn, pentru a scoate toata zeama. Astfel se obtine laptele de soia, care nu are nici un gust si nici un miros, din care vom prepara branza de soia, numita si branza Tofu: preparam o solutie din 250 ml apa si zeama de la 1/2 lamaie sau 3 linguri otet de mere. La circa 10 minute dupa ce am luat laptele de pe foc, punem o treime din solutie in el si amestecam energic, apoi il lasam 3 minute sa se linisteasca. Punem in lapte jumatate din solutia care ne-a ramas, amestecam energic si lasam doua minute sa se linisteasca. Se pune si ultima parte de solutie si, dupa ce amestecam, se observa cum branza incepe sa se aleaga de zer. Dupa circa 30 minute, cand zerul s-a ridicat si branza a ramas jos, turnam totul intr-o punga facuta dintr-o panza alba (nu din tifon), pe care o suspendam deasupra unei oale, sa se scurga zerul, circa 3-4 ore, presand din cand in cand, ca sa grabim scurgerea. Se obtin circa 200 g tofu, fara nici un gust sau miros, pe care daca vrem il saram, sau il folosim asa, pentru macaroane, mamaliga, placinta, pizza, sau adaugandu-i diferite condimente, ulei, bulion etc. Din Okara - partea grosiera ramasa de la fiert - se pot prepara sarmale, ardei umpluti, musaca, chiftele, perisoare etc. La cei 2,5 litri de lapte obtinuti in prima faza, daca nu dorim sa facem branza, putem adauga o lingurita rasa de sare si cate trei lingurite de zahar sau alt indulcitor pentru fiecare litru si obtinem un lapte care nu se deosebeste mult de laptele de vaca. Din acesta se poate face mamaliga cu lapte, gris sau orez cu lapte, se poate folosi la prepararea cozonacului si a prajiturilor sau se poate pregati un excelent lapte batut. Pretul produselor obtinute este de 5-10 ori mai mic decat cel al produselor originale sau al produselor din soia care se vand in comert. ing. Mihut Ioan - Bucurestisursa: Formula As, printre raspunsurile date in nr. 648/2004 http://www.formula-as.ro/2004/648/sanatate-35/am-arteriopatie-obliteranta-pot-sa-mai-fac-ceva-5641
Cateva precizari (10 doar... ):
1. In mod traditional in loc de lamaie si otet se foloseste un cheag special pentru laptele de soia, care in Japonia se numeste nigari (contine in principal clorura de magneziu, putand fi substituit cu aceasta). Se folosete o lingura de nigari sau de clorura de magneziu pentru fiecare 500g de soia uscata. Dozele trebuie respectate cu strictete, utilizanduse 5 pana la 10g de clorura de magneziu. O cantitate prea mica nu provoaca coagulare laptelui, iar o doza prea mare poate da un gust amar (clorura de magneziu este amara).
2. Cantitatea de apa trebuie sa fie in raport de 10/1 cu antitatea de soia. Spre ex. 500 g soia - 5 l apa din care 1 l se foloseste pentru inmuiere.
3. Timpul de inmuiere al soiei variaza in functie de anotimp si de vechimea acesteia de la 6 la 24 de ore. Este perfect rehidratata cand boabele au aspectul boabelor de fasole, iar culoarea acestora este galben uniform, fara pete mai inchise la culoare, iar coaja se desprinde cu usurinta.
4. Pentru tofu se folseste doar soia galbena si NU asa numita soia verde (fasole azuki).
5. Dupa ce s-a adaugat intreaga cantitate de cheag sau de suc de lamaie este important ca laptele sa fie lasat nemiscat pentru 30 de minute.
6. In primele 4-5 zile dupa ce a fost preparat tofu are un gust propriu, foarte delicat, ulterior devine insipid. In Japonia exista magazine unde se vinde tofu proaspat, tocmai pentru a evita cumpararea tofului insipid.
7. Desi devine repede insipid tofu are capacitatea de a prinde gustul alimentelor cu care sta in contact. Pentru ai da gust se pot adauga imediat dupa ce a fost scos din zer condimente si abia dupa aceea se pune la scurs. Sau cu 1-2 ore inainte de masa se taie in bucati mici si se pune la marinat intr-un amestec de 1 lingura otet balsamic, 1 lingura sos de soia, condimente dupa gust, 1 lingura ulei (de susan sau masline), sare si eventual apa daca toful nu este acoperit bine.
8. Clorura de magneziu sau nigari duce la obtinerea unui tofu compact si cu aroma delicata. Folosindu-se clorura de calciu sau sulfatul de calciu (tipice pentru retetele chineze) se obtine un tofu moale, proaspat, care te duce cu gandul la branza proaspata, avand si o compozitie destul de fragila.
9. Daca se foloseste clorura de magneziu laptele trebuie sa aiba 80°C in momentul in care se adauga clorura (se poate observa si fara termometru cand se ajunge la temperatura asta, laptele nu mai scoate aburi). In schimb in cazul sucului de lamaie trebuie sa aiba 40°C.
10. O presa pentru tofu poate fi utila, obtinandu-se o forma precisa. In lipsa unei prese se poate folosio strecuratoare sau un castron caruia i s-au facut gauri, iar deasupra se pune un capac (care sa intre inauntru pentru a presa toful) cu o greutate deasupra.
http://www.revistafelicia.ro/da_Tofu,_branza_ideala_1001384.htm un filmuletz care explica cum se face tofu (in engleza si japoneza)
reteta tofu-feta
300 g tofu
2 lingurite de agar agar pulbere
2 linguri de ulei de porumb sau alt ulei fara gust puternic, e bun si cel de floarea soarelui
1 lingurita de zahar brun
5 linguri pline de suc de lamaie
Se otine o crema lichida, omogena punand in robotul de bucatarie toate ingredientele, in afara de sucul de lamaie (eventual toful de trece prin masina de tocat carne cu sita mica si apoi se amesteca manual pana cand se obtine crema). Se pune crema obtinuta intr-o oala cu fund gros la foc mic. Dupa ce incepe sa fiarba se lasa pe foc inca 2 minute. Se lasa sa se raceasca pentru 10-15 minute dupa care se adauga sucul de lamaie. Se amesteca bine dupa care se pune intr-un vas de forma dorita. Se lasa sa se raceasca dupa care se pune in frigider. Odata solidificat toful astfel preparat se pate taia si folosi in loc de branza feta. Se poate conserva in borcane cu ulei extra vergine de masline, salvie, busuioc sau alte plante sau in saramura (o cana de apa fiarta cu o lingura de apa si apoi racita).
seitan facut in casa video
Foarte interesant filmuletzul, mai ales ca prezinta si alte moduri de a gati glutenulhttp://www.youtube.com/watch?v=5H2qzA50jZQ&feature=related
Pe youtube se gasesc multe alte filme care explica cum se prepara mancaruri vegetariane, in majoritatea cazurilor in engleza. Este suficient sa se faca o cautare (seitan, tofu, tempeh, vegetarian food etc).
Pe youtube se gasesc multe alte filme care explica cum se prepara mancaruri vegetariane, in majoritatea cazurilor in engleza. Este suficient sa se faca o cautare (seitan, tofu, tempeh, vegetarian food etc).
seitan facut in casa
Ieri am incercat pentru prima data sa fac seitan-ul ( http://en.wikipedia.org/wiki/Wheat_gluten_(food) http://ro.wikipedia.org/wiki/Gluten ), pana acum il cumparam, dar cum 1 kg de seitan proaspat costa 10-12 euro, iar seitanul la gratar sau alte asemenea specialitati pot ajunge si la pretul de 20€/kg, am ajuns la concluzia ca e mai bine sa incerc sa-l fac in casa. Dupa o experienta nereusita cu tofu facut in casa (din lipsa instrumentelor necesare) eram destul de sceptica in privinta posibilelor rezultate cu seitanul. Insa este usor de preparat, desi necesita destul de mult timp. Singura diferenta fata de seitanul care se gaseste in comert este culoare mult mai deschisa.
1 kg faina intermediara
2-3 linguri sos de soia
condimente
sare
o bucata de tifon din bumbac (sau o bucata de panza de bumbac mai subtire)
Se prepara coca cu faina, adaugand apa, ca pentru paine. Se framanta bine si apoi se lasa la cald pentru 30-40 minute. Se iau 2 vase sufiecient de mari si intr-unul se pune apa rece, iar in celalat apa cald (nu fierbiente, cat sa se poata tine mainile in apa). Se introduce aluatul in apa rece si se framanta sub apa. Este important sa fie complet acoperit de apa. Foarte repede apa va deveni alba. Dupa ce se framanta cateva minute se scoate aluatul si se introduce in vasul cu apa calda unde se framanta alte cateva minute. Se inlocuieste apa si se repeta spalatul aluatului pana cand apa nu mai devine alba. Se incepe si se termina intotdeauna procesul de spalare cu apa rece. Trebuie framanatat foarte bine sub apa pentru a nu ramane amidon in interiorul aluatului. Cand a fost inlaturata o mare parte din amidon, iar glutenul a devenit o minge bine legata se poate spala, pentru comoditate, sub jetul de la robinet, alternand apa rece cu cea calda. La sfarsit se lasa glutenul in apa rece pentru 30-40 de minute (nu este un pas obligatoriu, dar in modul asta se elimina amidonul ramas in interiorul glutenului). Cand se scate din apa se stoarce glutenului pentru a elimina apa care a fost absorbita. In momentul asta se pot incorpora in gluten condimentele (nu este obligatoriu, dar va da un gust mai puternic seitanului), dupa care se infasoara in bucata de panza, cat mai strans posibil si se leaga cu sfoara. In oala sub presiune se pune apa in care se adauga condimente, sosul de soia si sarea. Gluteul legat se pune in oala si se fierbe 20 de minute dupa ce a inceput eliminarea vaporilor. (Daca se foloseste o oala normala timpul de fierbere este de 45-50 de minute si la jumatatea timpului glutenul trebuie intors, pentru ca are tendinta de a pluti. Folosind insa oala sub presiune se obtin rezultate mai bune, un seitan mult mai compact.) Cand este fiert seitanul se scoate din oala se raceste, se taie in felii sau in forma dorita si se pune la fiert, fara sa fie infasurat in panza, pentru alte 20 de minute in apa in care a fiert la inceput. In felul acesta gustul si culoarea seitanului vor deveni mult mai intense. Dintr-un kg de faina se obtin aproximativ 450-500 g de seitan, ceea ce inseamna o economie considerabila in raport cu seitanul care se gaseste in comert.
In ceea ce priveste faina se pot folosi diferite combinatii: 100% faina intermediara, 100% faina integrala, 50% faina integrala 50% faina intermediara, 50% faina intermediara 40% faina integrala 10% faina de naut etc. Totul depinde de gust si de cum se reuseste o preparare mai rapida. Cand se foloseste faina integrala este mai bine sa fie cernuta. Faina alba nu este recomandata, rezultatete nu sunt tocmai stralucite.Se conserva in frigider sau in congelator daca nu se poate consuma in 4-5 zile de cand a fost facut. Este un optim inlocuitor al carnii in mancarurile care se prepara in mod traditional cu carne, atat pentru aspect cat si pentru consistenta.p.s. In fotografie pare o bucata de paine inmuitata, dar consistenta este cu totul alta.
garnitura de ceapa cu 2 tipuri de otet
250 g de ceapa rosie 4 linguri de ulei de masline
1 lingura rasa de zahar brun
2 linguri de otet de mere
1 lingura de otet balsamic (este recomandat otetul balsamic de modena, dar se poate folosi orice alt otet balsamic sau macar un otet de vin rosu, oricum dupa cum spune si numele retetei este important sa se simpta aroma de 2 tipuri diferite de otet)
sare
piper
Ceapa se taie in 2 si se aseaza intr-o cratita cu fundul gros, cu partea taiata in jos. (Eu am folosit o ceapa mare rosie si una mai mica alba, pe care am lasat-o intreaga, pentru a vedea diferenta de gust si recomand ceapa rosie, mult mai dulce si mai placuta la gust. ) Se adauga toate ingredientele in afara de piper. Se toarna putina apa si se pune la fiert acoperita cu un capac, la foc cat mai mic. Se verifica cat mai des cata apa a ramas, iar daca este necesar se amesteca cu grija pentru a nu se sfarama ceapa. Este gata cand ceapa este moale si usor caramelizata. Se adauga piperul si se poate servi calda sau rece.(Pentru cei care sunt sceptici in privinta cepei garantez ca e foarte buna, singurul defect este gustul de ceapa pe care il simti si multe ore dupa ce ai terminat de mancat. Solutia este sa se bea cafea sau sa se manance un bob de cafea. In general ceapa gatita nu provoaca probleme ca cea cruda, dar se poate totusi intampla sa dea o senzatie neplacuta daca aveti stomacul mai sensibil.)
proteinele
sursa: http://www.livingwithoutmeat.com/Una din principalele intrebari care ti se adreseaza de catre omnivori: si proteinele de unde le iei? Carnea reprezinta intr-adevar o sursa importanta de proteine, dar din fericire nu este singura.
Cei 8 aminoacizi esentiali sunt prezenti in: spirulina, soia (trebuie consumata cu moderatie, putand avea si efecte negative http://sanatate.gradinamea.ro/Soia_5177_550_1.html http://en.wikipedia.org/wiki/Soy), quinoa (Chenopodium quinoa http://www.jurnalul.ro/articole/125762/quinoa---cereala-care-bate-carnea), hrisca si busuiocul-rosu. De asemenea avand o dieta diversificata riscul ca unul din aminoacizii esentiali sa nu fie prezent este mult micsorat.
Necesarul zilnic de proteine variaza in functie de varsta si sex, dar in medie este vorba de 0,8-1 g de proteine pentru fiecare kilogram de greutate corporala. (spre ex. o persoana care are 50 kg trebuie sa consume 40-50 g de proteine pe zi)
vitaminele si sarurile minerale
sursa: Wikipedia http://en.wikipedia.org/Din pacate acum nu am timpul suficient sa scriu un post foarte detaliat despre vitamine si saruri minerale, asa ca ma rezum la a da cateva linkuri.
Despre vitamine http://en.wikipedia.org/wiki/Vitamin EN
http://www.lenntech.com/recommended-daily-intake.htm EN (dozele zilnice recomandate de vitamine si saruri minerale)
http://www.lenntech.com/fruit-vegetable-vitamin-content.htm EN (vitaminele in legume si fructe)
Despre sarurile minerale http://en.wikipedia.org/wiki/Dietary_mineral EN
http://www.lenntech.com/fruit-vegetable-mineral-content.htm EN (sarurile minerale in legume si fructe)
http://www.csw.ro/aktuality.asp?da_id=59 (dozele zilnice vitamine si minerale)
Despre nutrienti http://en.wikipedia.org/wiki/Essential_nutrient EN
Vitamina B12 este cea care pune cele mai multe probleme vegetarienilor deoarece se gaseste in cantitati foarte mici in afara produselor de origine animala. Nu se cunoaste foarte bine modul in care este asimilata aceasta vitamina, existand persoane consumaoare de carne care au probleme in a asimila vitamina B12, dar in acelasi timp exista si vegetarieni care neconsumand carne pentru mult timp nu au un nivel scazut al vitaminei B12, organismul avand capacitatea de a o inmagazina pentru foarte multi ani. Recomandarea mediciilor nutritionisti este ca vegetarienii sa foloseasca un supliment nutritional. Exista suplimente care se iau zilnic, continand doza zilnica recomandata sau suplimente care se iau o data pe saptamana, insumand doza saptamana (in acest caz ese recomandat un supliment sublingual). Pentru ovo-lacto-vegetarieni situatia este mult mai putin complicata, acestia asimiland vitamina B12 din lapte si oua. O sursa de vitamina B12 este reprezentata de alge, dar cantitatea este foarte mica si in plus pe piata romananeasca nu se gasesc foarte usor.
Mai multe informatii http://en.wikipedia.org/wiki/Vitamin_B12 EN
cartofi cu salvie pane
salvie proaspata 7 frunze mari
faina de naut 1 lingura
faina de grau integrala 1 lingura
cartofi 2 mari
smantana (sau branza mascarpone)
cimbrisor
Cartofii se curata de coaja si se taie in felii de 0.8-1 cm grosime. Se sareaza si se pun pe gratar. (Eu am folosit o placa pentru aragaz, neavand gratar.) Focul trebuie sa fie mic pentru a se patrunde bine, fara sa se arda.Se amesteca faina de naut si cea integrala cu putina apa. Se trec 6 din frunzele de salvie prin pasta obtinuta si se prajesc in ulei incins. Smantana se amesteca cu frunza de salvie ramasa (taiata marunt), cu cimbrisor si putina sare (dupa gust condimentele pot varia).
legume cu chiftele de grau
Reteta asta este solutia mea pentru zilele cand nu am timp sa gatesc, iar acum in sesiune mi se intampla destul de des sa nu am timp . (Asta pentru ca am intotdeauna in congelator legume deja taiate, ca altfel timpul necesar prepararii legumelor e prea mare.)legume la alegere (eu am folosit ardei, dovlecel, fasole verde, fasole boabe de 2 tipuri, sfecla rosie, conopida, rosii)
chiftelele le-am cumparat (Se cheama de fapt crocchette de farro adica niste chiftele mai mari si plate, au forma unui burger, facute cu un tip de grau care la noi nu se cultiva in mod traditional -triticum dicoceum-, dar cred ca poate fi inlocuit cu succes de graul normal. Chiftelele contin broccoli, soia, cartofi, pasta de rosii, seminte de in si de floarea soarelui, cimbrisor, ulei de masline si de floarea soarelui si desigur graul.)
branza mascarpone facuta fara cheag animal (in lipsa se inlocuieste cu smantana)
Legumele se fierb, se condimenteaza si sareaza. Se poate adauga si ulei de masline sau se pot face in tigaie. Se preajesc pentru cateva minute in ulei de masline dupa care se adauga apa si se lasa sa fiarba, la sfarsit toata apa trebuie sa fie evaporata. Se prajesc chifltele si se serveste impreuna cu branza sau smantana.
piure de bob cu cicoare
80 g bob (http://www.ierbar.ro/bob-vicia-faba.html)
100-150 g frunze de cicoare (http://ro.wikipedia.org/wiki/Cicoare)
ulei de masline
Se fierbe bobul (sarea se adauga in apa doar cand bobul este aproape fiert, se procedeaza in acest fel in cazul tuturor leguminoaselor, pentru a preveni intarirea lor). Cand este fiert se trece prin sita bobul si se adauga ulei de masline si se freaca pana cand devine o crema. Se adauga putin pieper. Cicoarea se opareste 10 minute in apa care fierbe. Se serveste cu ulei de masline.Painea de secara este foarte potrivita cu acest fel de mancare.
joi, 26 iunie 2008
chiftele de orez, linte si orz
80 orez, orz, mazare, linte (amestecul poate varia)
1 cartof
1 vanata mica
faina integrala si faina de naut
pesmet
Se fierb orezul, orzul, mazarea si linte pana cand sunt aproape gata. Cartoful se da pe razatoare, iar vanata se opareste, iar cand a devenit moale se face bucati mici. Se amesteca totul, iar pentru a absorbi lichidul se adauga faina pana cand ingredientele se leaga bine. Se fac chiftelele. La sfarsit se trece prin pesmet si se prajesc in ulei incins.
Vegetarienii din Romania
De la inceput trebuie sa spun ca eu traiesc in Italia si am devenit vegetariana doar dupa ce mi-am inceput studiile in Italia. Desi imi doream de multi ani sa devin vegetariana nu am facut-o pentru ca toate persoanele din jurul meu imi spuneau ca este o alegere gresita, ca imi voi distruge sanatatea sau ca alegeriile de genul asta le fac doar ciudatii care fac parte din secte. Motivele pentru care imi doream sa fac schimbarea asta sunt multiple: de la respectul pentru animale, reducerea poluarii, efectele pozitive asupra sanatatii si reducerea foametei (considerate in egala masura), dar pe blogul asta nu-mi doresc sa expun motive pentru care o persoana ar trebui sa devina vegetariana ci mai degraba faptul ca se poate trai bine si dupa ce ai luat o asemenea decizie. Nu apartin nici unei secte, nu ma imbrac ciudat, nu sunt nici urata, nici cu un coeficient de inteligenta sub limita, nu am slabit si nici nu m-am imbolnavit de cand am devenit vegetariana. Ar fi fost comod sa fie condamnata alegerea mea daca toate nu-uri astea ar fi fost un da? In schimb eu sunt doar o persoana normala, care a facut o alegere diferita.
De ce scriu toate lucrurile astea? Pentru ca modul in care sunt tratati vegetarienii in Romania este inadmisibil. Lipseste cel mai elementar respect pentru libertatea fiecarei persoane. Situatia de acum din Romania este similara celei din Italia de acum aproximativ 15 ani, ceea ce ma face sa sper ca intr-o zi lucrurile se vor schimba, dar idea de a astepta 15 ani pana cand schimbarea va aparea ma ingrozeste...
Insa pentru situatia actuala nu consider ca sunt vinovati in cea mai mare masura "carnivorii" intoleranti care refuza sa accepte ca exista persoane diverse. Consider ca vinovati pentru situatia asta sunt insusi vegetarienii... Poate parea ciudat, dar atata timp cat comunitatea vegetarieniilor din Romania nu va invata sa se prezinte in modul adecvat publicului larg nu exista sperante ca se va schimba ceva. Primul lucru care lipseste este sustinerea medicala a vegetarieniilor. Crearea unei comisii medicale care se ocupa de studierea dietelor vegetariene este lipsita de sens tinand cont de sustinerea financiara de care este nevoie pentru o asemenea idee. Aceste comisii insa exista in alte tari unde a fi vegetarian nu este o noutate si nici o ciudatenie, un bun inceput ar fi traducerea lucrariilor publicate de acestea. O astfel de campanie ar diminua riscul de imbolnavire a vegetarieniilor care din lipsa de informatii isi stabilesc meniul zilnic fara sa tina cont de compozitia chimica a acestuia, dar ar demonstra in acelasi timp restului lumii ca a fi vegetarian nu inseamna alegerea unei morti sigure si ca nu e nici o alegere dubioasa ci o alegere bazata pe cercetari stiintifice. (Din pacate in Romania putinele carti care apar pe tema regimului vegetarian au un puternic fond spiritual si mult mai putin unul stintific. Nu sunt in masura sa judec deciziile spirituale ale celorlalte persoane, dar cred ca alaturi de asemenea publicatii trebuie sa existe publicatii bazate pe cercetari.) In limba engleza, franceza sau italiana (in limbiile astea am citit eu) exista numeroase site-uri dedicate vegetarieniilor, pornind de la site-urile cu sfaturi utile pentru vegetarienii incepatori, site-uri care vand produse vegetariene sau site-uri a unor fundatii vegetariene pana la blogurile vegetarieniilor care povestesc aspecte din viata cotidiana pentru a ajuta alti vegetarieni (ceea ce sper sa realizez eu cu acest blog). Din pacate in limba romana lipsesc toate site-urile astea sau sunt prea putine si cu informatii inconsistente.
Cred ca un bun inceput pentru a imbunatatii imaginea vegetarieniilor ar fi ca fiecare vegetarian sa renunte la tipica agresivitate (ma refer spre exemplu la prediciile despre animalele ucise) si in loc sa incerce sa demonstreze ca alegerea sa e buna sau ca din punct de vedere etic are dreptate el si nu "carnivorul" sa incerce in mod simplu sa demonstreze ca alegerea sa ii permite sa aibe o viata normala, ca mancarea vegetariana nu este ceva oribil si fara gust, ca nu se rezuma la tarate si humus si mai ales ca nu reprezinta nici un pericol pentru ceilalti. Cu timpul facand publica alegerea noastra in mod decent si neagresiv ea va devenit ceva normal, iar mai apoi vor aparea si toate lucruriile existente in alte tari: de la produse specializate usor de gasit, la preturi acceptabile si de calitate pana la restaurante vegetariene si cel putin o varianta de alegere intr-un restaurant normal. Desigur cu toate astea va veni si acceptarea generala...
De ce scriu toate lucrurile astea? Pentru ca modul in care sunt tratati vegetarienii in Romania este inadmisibil. Lipseste cel mai elementar respect pentru libertatea fiecarei persoane. Situatia de acum din Romania este similara celei din Italia de acum aproximativ 15 ani, ceea ce ma face sa sper ca intr-o zi lucrurile se vor schimba, dar idea de a astepta 15 ani pana cand schimbarea va aparea ma ingrozeste...
Insa pentru situatia actuala nu consider ca sunt vinovati in cea mai mare masura "carnivorii" intoleranti care refuza sa accepte ca exista persoane diverse. Consider ca vinovati pentru situatia asta sunt insusi vegetarienii... Poate parea ciudat, dar atata timp cat comunitatea vegetarieniilor din Romania nu va invata sa se prezinte in modul adecvat publicului larg nu exista sperante ca se va schimba ceva. Primul lucru care lipseste este sustinerea medicala a vegetarieniilor. Crearea unei comisii medicale care se ocupa de studierea dietelor vegetariene este lipsita de sens tinand cont de sustinerea financiara de care este nevoie pentru o asemenea idee. Aceste comisii insa exista in alte tari unde a fi vegetarian nu este o noutate si nici o ciudatenie, un bun inceput ar fi traducerea lucrariilor publicate de acestea. O astfel de campanie ar diminua riscul de imbolnavire a vegetarieniilor care din lipsa de informatii isi stabilesc meniul zilnic fara sa tina cont de compozitia chimica a acestuia, dar ar demonstra in acelasi timp restului lumii ca a fi vegetarian nu inseamna alegerea unei morti sigure si ca nu e nici o alegere dubioasa ci o alegere bazata pe cercetari stiintifice. (Din pacate in Romania putinele carti care apar pe tema regimului vegetarian au un puternic fond spiritual si mult mai putin unul stintific. Nu sunt in masura sa judec deciziile spirituale ale celorlalte persoane, dar cred ca alaturi de asemenea publicatii trebuie sa existe publicatii bazate pe cercetari.) In limba engleza, franceza sau italiana (in limbiile astea am citit eu) exista numeroase site-uri dedicate vegetarieniilor, pornind de la site-urile cu sfaturi utile pentru vegetarienii incepatori, site-uri care vand produse vegetariene sau site-uri a unor fundatii vegetariene pana la blogurile vegetarieniilor care povestesc aspecte din viata cotidiana pentru a ajuta alti vegetarieni (ceea ce sper sa realizez eu cu acest blog). Din pacate in limba romana lipsesc toate site-urile astea sau sunt prea putine si cu informatii inconsistente.
Cred ca un bun inceput pentru a imbunatatii imaginea vegetarieniilor ar fi ca fiecare vegetarian sa renunte la tipica agresivitate (ma refer spre exemplu la prediciile despre animalele ucise) si in loc sa incerce sa demonstreze ca alegerea sa e buna sau ca din punct de vedere etic are dreptate el si nu "carnivorul" sa incerce in mod simplu sa demonstreze ca alegerea sa ii permite sa aibe o viata normala, ca mancarea vegetariana nu este ceva oribil si fara gust, ca nu se rezuma la tarate si humus si mai ales ca nu reprezinta nici un pericol pentru ceilalti. Cu timpul facand publica alegerea noastra in mod decent si neagresiv ea va devenit ceva normal, iar mai apoi vor aparea si toate lucruriile existente in alte tari: de la produse specializate usor de gasit, la preturi acceptabile si de calitate pana la restaurante vegetariene si cel putin o varianta de alegere intr-un restaurant normal. Desigur cu toate astea va veni si acceptarea generala...
informatii
Doua bloguri vegetariane:
in ITALIANA http://www.veruccia.blogspot.com/ primul blog vegetarian (in realitate vegan) peste care am dat pur intamplator cand nu eram inca vegetariana, m-a ajutat foarte mult sa fac trecerea.
in ENGLEZA http://apriti-sesamo.blogspot.com/ unul din putinele bloguri in engleza care le citesc (prefer cele in italiana, pline de informatii utile pentru mine tinand cont ca traiesc in Italia)
in ITALIANA http://www.veruccia.blogspot.com/ primul blog vegetarian (in realitate vegan) peste care am dat pur intamplator cand nu eram inca vegetariana, m-a ajutat foarte mult sa fac trecerea.
in ENGLEZA http://apriti-sesamo.blogspot.com/ unul din putinele bloguri in engleza care le citesc (prefer cele in italiana, pline de informatii utile pentru mine tinand cont ca traiesc in Italia)
informatii
Traducerea unui articol din Vegetarian Times, foarte interesant. http://www.desprecopii.com/info.asp?id=481
branza fara cheag animal
Cand se ia decizia de a deveni lacto-vegetarian una din problemele care apar este legata de consumul de branza. Multe tipuri de branza sunt facute in mod traditional cu ajutorul cheagului de origine animala (http://ro.wikipedia.org/wiki/Br%C3%A2nz%C4%83).Tipuri de branza facute fara cheag:
- branza dulce
Se poate obtine foarte usor in casa: se pune laptele (de preferinta lapte nepasteurizat) la fiert, cand incepe sa fiarba se adauga treptat iaurt sau calciu lactic pulbere (sau pastile de calciu lactic zdrobite) sau lamaie, doar ca poate da un gust ciudat branzei. Se agauga putin cate putin pana cand se observa ca laptele incepe sa se separe. Se lasa sa fierba inca putin pana cand se formeaza un bulgar de branza si ramane zerul galben. Nu trebuie lasat prea mult sa fiarba pentru ca exista riscul de a se imprastia branza formata. Se pune la scurs intr-un tifon sau intr-o strecuratoare. Zerul se poate folosii in diverse mancaruri in loc de apa, de ex. pentru a face paine sau placinte .
In cazul celorlalte tipuri de branza depinde de producator. Din pacate in Romania nu este precizata pe eticheta tipologia cheagului folosit. Se pot obtine mai multe informatii direct de la producator, dar exista riscul sa fii tratat ca un ciudat. Oricum branza care necesita o lunga perioada de maturizare, de tipul parmezanului este facuta cu cheag de origine animala.
In Peninsula Iberica si in anumite tari din America de Sud (Cile si Argentina) se foloseste cheagul vegetal pentru obtinerea branzei din laptele de oaie sau de capra (cheagul vegetal da rezultate mai bune in cazul laptelui de oaie sau de capra decat in cazul celui de vaca). In Italia este folosit in cazul branzei Pecorino di Pienza. La noi in tara in cazul majoritatii branzeturilor otinute cu ajutorul cheagului se foloseste in mod traditional cheagul de origine animala.Am gasit linkul asta unde sunt cateva retete de branza facuta in casa: http://www.culinar.ro/forum/continut/Retete-in-imagini/8533/Telemea-Lapte-vaca-4-Lapte-de-capra/.
foto Cynara cardunculus: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cynara
- branza dulce
Se poate obtine foarte usor in casa: se pune laptele (de preferinta lapte nepasteurizat) la fiert, cand incepe sa fiarba se adauga treptat iaurt sau calciu lactic pulbere (sau pastile de calciu lactic zdrobite) sau lamaie, doar ca poate da un gust ciudat branzei. Se agauga putin cate putin pana cand se observa ca laptele incepe sa se separe. Se lasa sa fierba inca putin pana cand se formeaza un bulgar de branza si ramane zerul galben. Nu trebuie lasat prea mult sa fiarba pentru ca exista riscul de a se imprastia branza formata. Se pune la scurs intr-un tifon sau intr-o strecuratoare. Zerul se poate folosii in diverse mancaruri in loc de apa, de ex. pentru a face paine sau placinte .
In cazul celorlalte tipuri de branza depinde de producator. Din pacate in Romania nu este precizata pe eticheta tipologia cheagului folosit. Se pot obtine mai multe informatii direct de la producator, dar exista riscul sa fii tratat ca un ciudat. Oricum branza care necesita o lunga perioada de maturizare, de tipul parmezanului este facuta cu cheag de origine animala.
In Peninsula Iberica si in anumite tari din America de Sud (Cile si Argentina) se foloseste cheagul vegetal pentru obtinerea branzei din laptele de oaie sau de capra (cheagul vegetal da rezultate mai bune in cazul laptelui de oaie sau de capra decat in cazul celui de vaca). In Italia este folosit in cazul branzei Pecorino di Pienza. La noi in tara in cazul majoritatii branzeturilor otinute cu ajutorul cheagului se foloseste in mod traditional cheagul de origine animala.Am gasit linkul asta unde sunt cateva retete de branza facuta in casa: http://www.culinar.ro/forum/continut/Retete-in-imagini/8533/Telemea-Lapte-vaca-4-Lapte-de-capra/.
In ceea ce priveste cheagul vegetal acesta este obtinut din pistilul florilor de Cynara cardunculus, Cynara scolymus, Cynara humilis (sunt tipuri de ciulini). Floriile se culeg vara, se pastreaza doar pistilul si se pun la uscat la soare pentru 5-6 zile. Cheagul vegetal se obtine cu ajutorul apei reci sau a apei distilate. Florile sunt zdrobite in putina apa si apoi lasate la inmuiat. Apoi se strecoara si se toarna peste laptele proaspat incalzit (37-38° C) si se lasa nemiscat pentru aproximativ 40 de minute. Daca cheagul astfel obtinut nu a iesit suficient de concentrat s-ar putea sa fie nevoie de 80 de minute pana cand cuagularea va fi completa (se observa pentru ca atunci cand se introduce un cutit in lapte acesta se rupe). In ceea ce priveste cantitatea de planta necesara se pot folosi 10 de grame de planta uscata care se lasa la inmuiat in 70-80ml de apa distilata pentru 10l de lapte sau o floare proaspata la fiecare 15l de lapte. Din pacate timpul necesar pentru cuagulare si cantitatea de cheag vegetal pot sa varieze foarte mult in functie de laptele folosit.
foto Cynara cardunculus: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cynara
pasta integrala cu legume
pasta din faina integrala 100 g legume (fasole verde, fasole boabe, cartofi, morcovi, conopida, sfecla rosie, dovlecel) aprox. 30 g
Se incinge uleiul intr-o tigaie, se adauga ceapa si dupa putin timp si amestecul de legume. Se lasa aproximativ 10min, pana cand legumele sunt aproape facute. Se fierbe pasta, iar cand este fiarta se scurge apa si se amesteca cu legumele si se lasa pe foc inca 2-3 minute. Se pot folosii diverse legume, dupa preferinta. Cand se foloseste pasta din faina integrala sucul nu trebuie sa fie foarte lichid deoarece pasta integrala absoarbe mai putin decat pasta normala.Eu am intodeauna un amestec legume taiate in congelator, astfel incat atunci cand nu am mult timp in cateva minute pot sa pregatesc ceva de mancare.
orez cu dovlecel marinat si ghimbir
un dovlecel destul de mic
orez integral 60 g
ghimbir 1 buc
lamaie 1 (sau otet balsamic 2 linguri)
ulei de masline
Cu cateva ore inainte se taie dovlecelul si se pune la marinat cu o parte din ghimbirul dat pe razatoare, 1-2 linguri ulei de masline si lamaia (sau otetul balsamic). Orezul se pune la inmuiat pentru 30 de min.Intr-o tigaie se incinge uleiul de masline si se adauga dovlecelul marinat. Se lasa cateva minute dupa care se adauga orezul. Se lasa 2-3 minute fara sa se adauge apa, dar amestecand bine. Se adauga restul de ghimbir dat pe razatoare si sarea. Apa se toarna putin cate putin pana cand orezul este fiert. (Pentru o aroma deosebita se poate folosii in loc de apa ceai verde japonez - bancha - 2 cani). La sfarsit nu trebuie sa ramana apa deloc.
ciorba de fasole azuki si spanac
Ingrediente: (pt. 2 pers.)
fasole azuki (verde sau rosie) 50 g
spanac fiert 50 g (se pot folosi si frunze de papadie sau laptuca)
ceapa 1
alga kombu 5 cm
ulei de masline 1 lingura
sos de soia (tamari) 2 linguri
sare de mare
Fasolea se pune la inmuiat de seara (trebuia sa stea cam 8-10 ore in apa). Se fierbe fasolea impreuna cu alga (eu aveam un mix de alge, nu doar kombu) pentru 30 de minute. Intre timp intr-o tigaie se incinge uleiul si se adauga ceapa. Spanacul dupa ce se spala se caleste rapid intr-o oala doar cu apa ramasa pe frunze dupa care se taie marunt. (Daca se folosesc alte plante care au tulpina mai dura e mai bine sa fie oparite pt 10 min). Cand este fiarta fasolea se elimina alga si se adauga ceapa, spanacul si sosul de soia. Daca este nevoie se mai adauga apa si se lasa sa fiarba pentru inca 10 min.
informatii
Cateva informatii legate de ceea ce ar trebui consumat zilnic si in ce cantitate se gasesc pe site-ul Societatii Vegetarienilor din Romania http://www.svr.ro/nutritie/nutritie.php.Am sa revin cu mai multe informatii.
Ce inseamna sa fii vegetarian?
" Veganii nu cumpara produse cosmetice care contin ingrediente testate pe animale. Un produs animal, in contextul de fata se refera la orice parte din corpul unui animal sau orice substanta derivata din acel corp. Unii vegani evita sa foloseasca animalele drept hrana, insa accepta sa poarte hainele confectionate din materiale provenite din produse animale. Acestia sunt denumiti "vegani dietetici". Tipuri de vegetarieni
Lacto-ovo-vegetarienii nu consuma carne, dar accepta produsele animale precum ouale si laptele. Insa nu mananca branza facuta din chiag si, din motive etice, nu consuma ouale de ferma. Termenul de vegetarian este cel mai des identificat cu cel de lacto-ovo-vegetarian, mai ales acum cand cel de "vegan" si-a castigat acceptarea ca termen pentru o practica stricta. Aceasta este cea mai intalnita forma de vegetarianism in Europa si America.
Lacto-vegetarienii au o dieta care exclude carnea si ouale, dar care se bazeaza pe consumul produselor lactate (lapte, branza, unt, iaurt). Aceasta forma de vegetarianism este foarte raspandita in India.
Ovo-vegetarienii sunt cei mai rar intalniti. Nu accepta carnea si produsele lactate, dieta lor bazandu-se pe oua.
Macrobioticii urmeaza o dieta din motive spirituale si filosofice. Isi propun sa mentina un echilibru prin mancare, perceputa ca imbinarea intre ying (pozitiv) si yang (negativ). Dieta presupune zece nivele, devenind din ce in ce mai restictiva pe masura ce urca spre ultimul nivel. Nu toate aceste nivele sunt vegetariene, insa toate exclud din start carnea si produsele animale. Penultimele nivele exclud chiar si fructele si legumele, conducand spre ultimul nivel care consta intr-o dieta cu orez brun.
Naturistii consuma in general cruditati ca si veganii, iar mancarea o prepara la o temperatura mai mica de 37 de grade Celsius, pentru a nu distruge enzimele si o parte din nutrienti si pentru a nu diminua continutul de vitamine si minerale. "
sursa http://www.topsanatate.ro/articol/tipuri-de-vegetarieni-19244.html
Informatiile care se gasesc in limba romana despre regimul vegetarian sunt limitate, aceasta lipsa de informatii ducand de cele mai multe ori la idei gresite despre ceea ce inseamna si despre motivele care determina o persoana sa faca o asemenea alegere.
Mai multe informatii pe:http://www.svr.ro/index.php Societatea Vegetarienilor din Romania, din pacate furnizeaza putine informatii in comparatie cu site-urile similare din alte tari
http://en.wikipedia.org/wiki/Vegetarian contine foarte multe informatii utile (doar in engleza
http://www.vegpyramid.info/ multe informatii legate de proprietatiile diverselor alimente si raportul de proteine, vitamine etc. (in italiana)
E de preferat sa se consulte site-uri care au informatii precise (studii medicale spre ex) in locul site-urilor care prezinta strict partea spirituala a regimului vegetarian. Din cauza lipsei de informatii documentate stiintific pot aparea probleme de sanatate. Motivele care duc o persoana la alegerea regimului vegetarian sunt multiple si cred foarte personale, dar indiferent de natura lor ar trebui sa se respecte necesarul zilnic de proteine, vitamine, sarurir minerale, fibre etc.
Lacto-ovo-vegetarienii nu consuma carne, dar accepta produsele animale precum ouale si laptele. Insa nu mananca branza facuta din chiag si, din motive etice, nu consuma ouale de ferma. Termenul de vegetarian este cel mai des identificat cu cel de lacto-ovo-vegetarian, mai ales acum cand cel de "vegan" si-a castigat acceptarea ca termen pentru o practica stricta. Aceasta este cea mai intalnita forma de vegetarianism in Europa si America.
Lacto-vegetarienii au o dieta care exclude carnea si ouale, dar care se bazeaza pe consumul produselor lactate (lapte, branza, unt, iaurt). Aceasta forma de vegetarianism este foarte raspandita in India.
Ovo-vegetarienii sunt cei mai rar intalniti. Nu accepta carnea si produsele lactate, dieta lor bazandu-se pe oua.
Macrobioticii urmeaza o dieta din motive spirituale si filosofice. Isi propun sa mentina un echilibru prin mancare, perceputa ca imbinarea intre ying (pozitiv) si yang (negativ). Dieta presupune zece nivele, devenind din ce in ce mai restictiva pe masura ce urca spre ultimul nivel. Nu toate aceste nivele sunt vegetariene, insa toate exclud din start carnea si produsele animale. Penultimele nivele exclud chiar si fructele si legumele, conducand spre ultimul nivel care consta intr-o dieta cu orez brun.
Naturistii consuma in general cruditati ca si veganii, iar mancarea o prepara la o temperatura mai mica de 37 de grade Celsius, pentru a nu distruge enzimele si o parte din nutrienti si pentru a nu diminua continutul de vitamine si minerale. "
sursa http://www.topsanatate.ro/articol/tipuri-de-vegetarieni-19244.html
Informatiile care se gasesc in limba romana despre regimul vegetarian sunt limitate, aceasta lipsa de informatii ducand de cele mai multe ori la idei gresite despre ceea ce inseamna si despre motivele care determina o persoana sa faca o asemenea alegere.
Mai multe informatii pe:http://www.svr.ro/index.php Societatea Vegetarienilor din Romania, din pacate furnizeaza putine informatii in comparatie cu site-urile similare din alte tari
http://en.wikipedia.org/wiki/Vegetarian contine foarte multe informatii utile (doar in engleza
http://www.vegpyramid.info/ multe informatii legate de proprietatiile diverselor alimente si raportul de proteine, vitamine etc. (in italiana)
E de preferat sa se consulte site-uri care au informatii precise (studii medicale spre ex) in locul site-urilor care prezinta strict partea spirituala a regimului vegetarian. Din cauza lipsei de informatii documentate stiintific pot aparea probleme de sanatate. Motivele care duc o persoana la alegerea regimului vegetarian sunt multiple si cred foarte personale, dar indiferent de natura lor ar trebui sa se respecte necesarul zilnic de proteine, vitamine, sarurir minerale, fibre etc.
Bun venit!
nu pot spune cu exactitate ceea ce va contine blogul meu, dar stiu ca mi-ar placea sa contina ceea ce mi-a lipsit mie cand am inceput sa ma interesez de dieta vegetariana si de tot ceea ce tine de protejarea mediului. nu am intentia de a crea un blog care vorbeste de ecologie sau unul care vorbeste de beneficiile de a fi vegetarian. vreau doar un blog care sa povesteasca despre zilele obisnuite ale unei vegetariane, despre detergenti ecologici, despre solutii naturale sau despre putinul care se poate face in domeniul reciclajului cand la tine in oras nimeni nu face asta...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
